Un episod din istoria urbană a Clujului regăsit în podcastul Horia Nasra Show oferă o perspectivă dificil de adăugat la tabloul orașului interbelic: reglementarea și supravegherea prostituției. Prof. Vladimir Bogosavlievici, invitat în cadrul emisiunii, descrie cum în Clujul interbelic prostituția era legalizată și monitorizată medical, cu femeile care dețineau documente și controale regulate.
Două paliere coexistau: prostituatele înregistrate, care aveau condicuțe și erau supervizate de medicul Stanca, și cele fără atestat, despre care exista o categorie aparte. În registre figurează nume, vârsta, statutul și alte detalii, iar fișele erau păstrate ca fotocopii sau copii în condici, menite să ofere autorităților un tablou actualizat al situației.
Bogosavlievici menționează exemple din zona Cetățuie, unde erau studente între cele reglementate, dar și femei intrate în alte categorii, evidențiate în documentele de menținere a ordinii. În discuție apare și prețul prestației: 5 LEI, o sumă care ilustrează modul în care regimul reglementării îmbina aspectele economice cu controlul social și sanitar.
Sistemul de supraveghere medicală presupunea controale periodice și actualizarea fișelor, iar condiția de reglementare era susținută de arhivele locale, inclusiv condice și copii ale fișelor. Între descrierea acestei realități și concluziile istorice, discuția evidențiază o formă de guvernanță urbană din periooda interbelică, în care autoritățile încercau să gestioneze o activitate privată prin registre administrative, monitorizare medicală și intervenții ale actorilor publici.
Această incursiune în trecut deschide o fereastră către modalități de organizare urbană, sănătate publică și reglementare socială într-un Cluj de altădată, cu implicații pentru înțelegerea istoriei locale din zona Hunedoarei.
