Surse
08/07/2026
08/07/2026
08/07/2026
08/07/2026
08/07/2026
Cazul Viorel Pașca rămâne în centrul atenției autorităților române, după seria de acțiuni și controverse din ultima săptămână. Demiterea președintei ANPDPD, Alexandra Zară, anunțată de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, marchează o schimbare la vârful instituției responsabile cu protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Totodată, ministrul a cerut sancțiuni pentru conducerea DGASPC Bihor și pentru AJPIS Bihor, subliniind nevoia de responsabilizare în gestionarea centrelor din județul Bihor, administrate în contextul anchetei legate de Viorel Pașca. În paralel, a fost discutat un protocol interinstituțional și noi proceduri de lucru menite să asigure o gestionare mai clară a persoanelor vulnerabile în acțiunile operative ale autorităților, ceea ce sugerează o reformă de flux între instituții pentru situații de criză.
În plan juridic, dosarul Pașca generează controverse legate de respectarea drepturilor la apărare. Avocatul Răzvan Doseanu susține că mai multe audieri au avut loc fără informarea apărării, criticând modul în care DIICOT a derulat urmărirea penală.
În același timp, Tribunalul București a respins solicitarea de arestare preventivă a lui Pașca și a dispus cercetarea acestuia sub control judiciar, decizie ce continuă să fie analizată în cadrul dosarului aflat în lucru. Pe partea administrativă și socială, Ministerul Muncii a prezentat un tablou al relocărilor: 409 persoane au fost transferate în 20 de județe, dintre care cele mai multe au ajuns în județul Alba.
Datele arată că 60 de oameni s-au mutat în Alba, iar 121 figurează cu venituri sau susțin venituri declarate, în timp ce 288 nu aveau venituri la momentul relocării, indicând dependența de sprijinul acordat în centrele de proveniență. În paralel, ITM Bihor a aplicat o amendă de 1.000.000 de lei Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, sancțiune a cărei motivație nu a fost publicată în ultimele comunicate.
Aceste evoluții urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor implicate în gestionarea situațiilor complexe ale persoanelor vulnerabile, în contextul anchetelor DIICOT și al monitorizării publice a măsurilor luate. Rămânerea în suspensie a unor decizii și necesitatea unui cadru clar de raportare indică faptul că această anchetă are potențial să redefinească modul în care autoritățile interacționează cu centrele pentru persoane vulnerabile, cu impact posibil asupra județelor din zonă, inclusiv în Hunedoara, unde autoritățile locale verifică implementarea măsurilor de protecție sociale în contextul noilor protocoale.
