Surse
Un telefon primit zilele trecute m-a lămurit complet în ceea ce privește existența vegetației abundente de pe pârâul Mohora din Vulcan. Cel care mi-a explicat cum stă treaba este domnul ing. Sorin Corici, șeful Sistemului Hidrotehnic Independent Petroșani (SHI).
Explicația sa pornește de la modul în care se aplică clasificarea cursurilor de apă. Potrivit afirmațiilor sale, pârăiele se împart în două categorii: cadastrated, cu un curs de peste 5 kilometri și un bazin hidrografic mai mare de 10 km pătrați, administrate de Apele Române; iar cele necadastrate, cu un curs mai mic de pragurile menționate, funcționează sub un regim de gestionare diferit.
Exemplul citat de Corici a fost un incident similar în zona Uricani, când un pârâu nărăvaș nu a reușit să-și poarte apele printr-o rigolă modernizată pe DN66A, umplând holda unei gospodării și necesitând intervenția lucrătorilor SHI pentru a restabili vechiul șanț. Potrivit afirmațiilor sale, această reglementare duală poate explica, parțial, de ce Mohora prezintă acum o vegetație abundentă în anumite sectoare: nu este rezultatul neglijenței, ci al particularităților hidrologice și al modului în care sunt clasificate pârăiele în cadrul sistemului național.
În Vulcan, autoritățile subliniază că intervențiile și monitorizarea pârâielor cadastrated apar în cadrul Apele Române, în timp ce cele necadastrate pot rămâne sub influența reglementărilor locale și a priorităților de management.
