Marian Boboc, fost elev și „comandant de grupă” la Școala Generală nr. 1 din Petroșani, publică memorii și documente de arhivă privind construirea actualei clădiri a Școlii I.G. Duca. Boboc evocă perioada în care a învățat „din clasa I până în clasa a VIII-a (până-n 1981)” și adaugă date istorice: localul original al școlii are rădăcini în perioada 1869–1875/76, iar în 1935 clădirea era considerată veche de circa 60 de ani.
În toamna anului 1934 s-a constituit un „Comitet de construcție” (memoriu datat 27 octombrie 1934) care a solicitat sprijin financiar; comitetul menționa o cotă locală de 240.000 lei și cerea 500.000 lei inițial pentru a acoperi proiectare și demararea lucrărilor. Prefectul Romulus Miocu a răspuns (14 noiembrie 1934) că s-a aprobat un prim ajutor de 300.000 lei: orașul să contribuie cu 240.000 lei, iar restul de 60.000 lei urma a fi asigurat din fonduri județene.
Ulterior, Ministerul Instrucțiunii a aprobat planurile arhitectului Cerchez, notificând că finalizarea va necesita circa 3.300.000 lei. Textul lui Boboc combină amintiri personale (profesori, activități sportive, viața de pionier) cu extrase documentare: semnatari precum Petre Turcu (director/secretar al comisiei) și notații privind implicarea Direcțiunii Minelor erariale de la Lonea.
Materialul urmărește redarea etapei decizionale și financiare din 1934–1935 și pune în context modernizarea clădirii școlii, oferind atât date numerice, cât și note de nostalgie pentru generațiile petroșenene.
