La Cluj, pe 21 mai 2026, s-a purtat o rundă de replici în jurul proiectului legislativ privind transparența finanțării organizațiilor non-guvernamentale. Evenimentul, relatat ca o manifestare a polarizării politice, a adus în prim-plan două poziții-opuse în această dezbatere cu miză pentru mediul civic din România.
În centrul dezbaterii s-a aflat ideea publicării numelor donatorilor și, implicit, modul în care finanțările pot influența spațiul public, presa și actori civici. Alexandra Oană, consilier local din partea USR, a criticat vehement inițiativa susținută de AUR și PSD, avertizând că asemenea reglementări pot deveni instrumente de presiune asupra cetățenilor sau antreprenorilor care susțin cauze civice.
În replică, Gianina Cuc, avocat și membru AUR, a susținut că transparența este un principiu democratic fundamental și că regulile trebuie aplicate în mod egal tuturor actorilor implicați în spațiul public. Oană a calificat argumentul „dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai de ce să îți fie frică” drept o justificare a supravegherii excesive, iar Cuc a articulat necesitatea unei lecturi clare a regulilor pentru finanțările ONG-urilor, menită să asigure responsabilitatea financiară a tuturor părților.
Disputa a subliniat provocările unui cadru normativ în care tema transparenței finanțării ONG-urilor devine dezbatere națională, cu implicații despre cum pot fi influențate sursele private, organizațiile civice și presa independentă. Pentru Hunedoara, această dezbatere relevă cum discuțiile despre finanțarea ONG-urilor se vor răsfrânge în modul în care comunitățile locale liberează resurse către inițiative civice, în condițiile unui spațiu public din ce în ce mai polarizat.
