Criză de carburanți în regiune: guvern, ANAF şi măsuri regionale surprinzătoare

criză energetică se adâncește în regiune pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al efectelor asupra lanțurilor de aprovizionare. Guvernul român pregătește o ordonanță de urgență pentru declararea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, cu măsuri menite să protejeze economia și populația pentru o perioadă inițială de 6 luni, posibil extinsă în cicluri de câte 3 luni.

În cadrul acestor prevederi, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime va fi limitat pe întreg lanțul de distribuție, iar exporturile intracomunitare pot fi realizate doar cu acord prealabil scris al Ministerelor Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Energiei. De asemenea, pe durata crizei se va reduce conținutul de biocarburant din benzină, o măsură menită să atenueze presiunea asupra prețurilor.

În regiune, Slovenia a impus restricții temporare la achiziția de carburant: 50 de litri pe zi pentru vehiculele private și 200 de litri pentru persoanele juridice, inclusiv fermierii, cu depozite pline și mobilizarea Armatei pentru a facilita livrările către stațiile de alimentare. Autoritățile au mai indicat folosirea autocisternelor pentru a acoperi golurile din lanțul de distribuție.

Analizele globale avertizează însă asupra unei crize cu rădăcini profunde în geopolitică: Strâmtoarea Hormuz rămâne un nod critic, iar expunerea la penurie este amplificată de pierderile în producția de petrol. Directorul IEA, Fatih Birol, estimează că criza actuală depășește șocurile petrolierelor din anii 1970, cu aproximativ 11 milioane de barili pe zi externați, iar perturbările din sectorul gazelor naturale sunt evaluate la circa 140 de miliarde de metri cubi.

Prețul Brent a urcat la aproximativ 112 dolari pe baril, iar gazele în Europa au crescut cu aproximativ 85%. Câteva voci locale avertizează asupra unei perspective prelungite: senatorul Petrișor Peiu susține că prețurile carburanților ar putea rămâne ridicate timp de aproximativ 10 ani, iar evoluțiile nu se vor întoarce în curând sub pragul de 70 USD/baril, din cauza distrugerilor infrastructurale din Orientul Mijlociu, cu posibilitatea ca penuria să persiste chiar și după încetarea conflictului din Iran.

În concluzie, piețele energetice sunt sub semnul incertitudinii: măsurile guvernamentale, limitările de randament în magazine și riscurile geopolitice modelează nu doar prețurile, ci și fluxurile de carburanți pe termen lung.